joi, 23 noiembrie 2017

ARHITECTURA NEOROMANEASCA INTR-O CONFERINTA



Marți, 28 noiembrie, de la ora 18:30, Asociația Istoria Artei organizează în parteneriat cu Casa de cultură „Friedrich Schiller” evenimentul „Arhitectura neoromânească, promotoarea Marii Uniri”, susținut de dr. arh. Ruxandra Nemțeanu, conferențiar universitar, expert în domeniul monumentelor istorice și autor al volumului „Vilă în stil neoromânesc” (2014). Cu această ocazie vor fi prezentate de către istoric de artă dr. Oana Marinache, coordonatorul proiectului și rezultatele cercetării de teren și de arhive desfășurate în perioada octombrie - noiembrie în cadrul proiectului cultural „Arhitectura neoromânească, promotoarea Marii Uniri”, câștigător al unei finanțări nerambursabile în cadrul programului ACCES Centenar. 

Proiectul și-a propus să scoată la lumină și să prezinte în mediul virtual principalele construcții realizate de arhitecții Paul Smarandescu, Petre Antonescu, Gheorghe Simotta, Victor Ștephănescu, Statie Ciortan și Dimitrie Ionescu-Berechet. Alegerea acestor nume a fost determinată de impactul pe care l-au avut în arhitectura naţională printr-o carieră lungă şi fructuoasă, prin promovarea unor programe de arhitectură noi (primării, prefecturi, şcoli şi licee, administraţii financiare, spitale, monumente comemorative) în plus faţă de exemplele rezidenţiale din marile centre urbane ale României Mari. Activitățile desfășurate în această toamnă sunt: cercetare de arhivă și pe teren, ateliere de istoria arhitecturii pentru elevi, fotografiere, editarea și tipărirea unui catalog, distribuirea gratuită a catalogului în instituțiilor culturale din țară, realizarea 
blog-ului http://arhitecturaneoromaneasca.blogspot.ro/, 
organizarea unei conferințe publice de prezentare a rezultatelor proiectului. Toate acestea continuă seria evenimentelor de promovare a marilor personalități ale arhitecturii noastre, de valorificare a patrimoniului construit și de atenționare asupra stadiului precar în care se găsesc astăzi multe dintre clădirile realizate în ultimii 100 de ani. 

Echipa proiectului: Oana Marinache, Ruxandra Nemțeanu, Alina Havreliuc, Cristian Gache (LOGO TYPE SRL), Ruxandra Ștețca (INOMOT CREATIV SRL), Lucia Morandini (KHS IT SRL) Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Casa de cultură „Friedrich Schiller”, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porțile Bucureștiului, Asociatia DAR Development, Liceul „Eugen Lovinescu”, Școala gimnazială „Maria Rosetti” și Școala generală nr. 128 din București, Școala gimnazială „Henri Berthelot” din Ploiești, Liceul „Ion Ghica” din Răcari 

Proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale în cadrul programului ACCES Centenar 2017 și co-finanțat de Asociația Arefu.

marți, 21 noiembrie 2017

OSCAR MAUGSCH 2

Am primit fotografia unui loc de veci de la Timisul de Sus de la dl. colonel Cristian Scarlat, Asociatia Stindard. Cu permisiunea sa o public pe blog ca ultima lamurire privind prenumele arhitectului Maugsch. 



Mai multe date despre arhitect se pot gasi pe Arhiva de Arhitectura, acolo unde nu era insa sigur anul mortii iar anul nasterii e cu un an anterior celui trecut pe crucea locului de veci. Fiind fotografie, probabil era mai nimerit sa o public la Poze"DECAT". Voi pune insa acolo o imagine cu una dintre cladirile sale, mai bine.

sâmbătă, 11 noiembrie 2017

UN CONCURS DE ÎMPREJURĂRI

Am vrut să scriu câteva vorbe pe tema marilor proiecte de investiţii care se fac din bani publici dar m-am lăsat pe tânjală. M-a stimulat un articol de la prietenii ce scriu la Simply Bucharest aşa că pun în pagină câteva idei. 

Destul de recent se anunţa o uriaşă investiţie de extindere a aeroportului de la Otopeni. Aproape un miliard de euro. Exceptional! – zice lumea la auzul acestor veşti. Dar proiectul unei asemenea investiţii unde e? Cine l-a făcut şi prin ce procedeu de atribuire? Nimeni nu pare să se mire că aşa ceva este posibil într-o ţară UE. În orice ţară cu un minim grad de decenţă, o asemenea majoră investiţie nu s-ar face niciodată, dar niciodată, fără un concurs internaţional de arhitectură. Ce bucurie fusese în presă când Dorin Ştefan câştigase un astfel de concurs in Taiwan! În România n-avea ce să câştige, singurul concurs internaţional de arhtectură fiind cel pentru consolidarea şi reabilitarea Muzeului Naţional de Istorie iar acest concurs a fost transformat într-un circ ieftin de către directorul muzeului, care a anulat atribuirea contractului celor ce au ştigat. A, a mai fost un astfel de circ, atunci când s-a organizat un concurs pentru Piaţa Universităţii abia după ce gaura era deja făcută în vestigiile arheologice de acolo, dat fiind că exista un proiect tehnic pentru parkingul subteran dar municipalitatea n-avea nici măcar o vagă idee cum va arăta spaţiul public de la suprafaţă. Între noi fie vorba, oricum nici nu conta acest aspect căci acolo este spaţiul rezidual unde se pun barăcile şi talciocurile cu ocazia diverselor zile festive şi se vede clar că deşi s-a făcut această regândire a spaţiului, taximetriştii stau în continuare la colţul străzii dat fiind că nimeni n-a gândit o staţie de taximetre ... 

Revenind, problema pe care vreau să o subliniez este cea a dispreţului autorităţii publice pentru ideea de concurs. "Avem proiectul!" sună de obicei anunţul public, aşa cum a fost cazul cu sala polivalentă atât de aşteptată a Bucureştiului. 
Acum am fost stimulat de megalo-proiectul anunţat de primarul sectorului 5 în urmă cu câteva zile. "Centru de regenerare urbană" este botezată acţiunea care, din nou, în alte ţări ar fi fost obiectul unui mare concurs de soluţii de urbanism (poate ar fi participat si Popescu ... ). 40.000 de locuinţe !!! Va fi şi acvariu ca la Valencia! Le face repede, vor demara lucrările anul viitor ... nu ştiu exact cum căci cică "a dat drumul la PUZ" ... Păi dacă demarează anul viitor, înseamnă că are un proiect tehnic pentru fiecare construcţie în parte !? Păi autorizarea se face în baza unei documentaţii de urbanism aprobate iar asta abia a fost începută. În cât timp s-ar face un plan urbanistic serios? O zi, două sau trei? Să zicem că-l face cineva în trei luni, de dragul ipotezei. Dar ăsta trebuie să parcurgă un drum de avizare, în CTUAT, la agenţii şi autorităţi publice – trafic, mediu, infrastructura tehnică etc. Vor dura, aşa cum va dura şi procesul de aprobare în consiliul municipal al sectorului. După ce ai condiţiile de amplasare şi de configurare se cheamă că poţi începe proiectarea tehnică a construcţiilor. În cât timp poţi face un proiect serios pentru un "acvariu ca la Valencia"? Chiar şi pentru locuinţele alea aparent simple (dar programatic mai complicate decât ce face ANL, pe care-l repudiază) şi tot îţi trebuie ceva timp pentru elaborare. Primarul vorbeşte numai despre licitaţiile pentru execuţie. Dar cum se vor/s-au atribuit contractele de proiectare şi cu ce caiete de sarcini ca să poată începe lucrările în vara lui 2018 în aceste condiţii!? 

Prin urmare vorbim vorbe sau vorbim nişte vorbe dubioase sub aparenţa unor nobile intenţii ce apar numai în urma diverselor concursuri de împrejurări.