marți, 25 mai 2010

24 mai si liberalismul


Pentru ca ieri a fost ziua festiva a PNL, la implinirea celor 135 de ani de existenta a partidului ... vivat!

Ma gandeam ca atunci, in mai 1875, dupa ce au decis infiintarea partidului, Bratianu et co ar fi dorit sa serbeze evenimentul. Chiar daca pe atunci Golden Blitz nu exista, totusi Bucurestiul gemea de carciumi. Cum aratau?

Pai iata cum in mai 1875, cu cateva zile inainte de evenimentul serbat ieri, se autoriza o sala de restaurant in curtea Hotelului Concordia, locul unde cu 16 ani in urma se luase decizia sustinerii lui Cuza la domnia Tarii Romanesti ceea ce a dus la unire. Evident ca nu aveau cum sa serbeze aici dar puteau foarte bine sa serbeze la o sala de biliard, autorizata tot in mai dar in 1874 si care probabil ca era deja deschisa pentru public.

Bineinteles ca, in acest timp, se faceau si lucruri "serioase" caci in iunie si iulie 1874 se autorizasera doua cladiri importante, dintre care una exista si azi si este prezentata pe pagina lui Dan: http://www.bucurestiivechi.ro. Este vorba despre palatul societatii de asigurari Dacia, devenita peste putin ani prin fuziune cu societatea de asigurari Romania, societatea ... evident, Dacia-Romania. Alaturi de acest sediu se mai ridica si primul sediu al CEC proiectat tot de A. Gottereau (A de la Alfred, pe langa Paul).

Asadar, la data cand lua fiinta PNL, probabil ca aceste doua cladiri tocmai se pregateau sa fie date in folosinta. Biliardul sunt sigur ca deja functiona :)

vineri, 21 mai 2010

Clubul austro ungar pe terenul unui austriac ce sedea in Ulita nemteasca

Comentand pe blogul amicilor Stefan si Radu (http://bucurestiinoisivechi.blogspot.com/2010/05/vila-matilda-arhitect-alexandru-clavel.html) am produs o aberatie legata de Clubul Austro Ungar de pe Bulevardul Elisabeta. De fapt trebuia sa ma refer la aceasta constructie daca indicam acea denumire:

Multumesc si lui Dan ( http://www.bucurestiivechi.ro/) pentru ca mi-a atras atentia asupra greselii si m-a stimulat la aceasta postare. Il si rog sa ma completeze caci stiu ca s-a preocupat de zona.
Cladirea e destul de aproape de un club ungar care exista deja in 1911, dupa cum se poate remarca in planul orasului; acolo functionand ulterior casa de cultura Petofi Sandor daca nu ma insel prea tare.

In vecinatate se aflau si Sigmund Prager, Oscar Fux, Albreicht, vaduva Steiner iar in 1896, la vizita imparatului Franz Josef in Bucuresti, un anume Max Lichtendorf cerea autorizarea unei tribune pentru observarea paradei la intersectia Brezoianu cu Bd. Elisabeta (nu se mentiona care dintre colturi dar se preciza ca era pe locul "scolii de velocipede"). Tot alaturi s-a ridicat actuala primarie dupa proiectul lui Petre Antonescu.

Cladirea s-a autorizat in 1912 pe baza unui proiect semnat de arhitectul Rudolf Quich pe care il puteti vedea mai jos. Fatada actuala la bulevard reflecta destul de fidel proiectul, mai putin in zona de peste cornisa.

Inainte de a se face acest imobil zona a fost sistematizata masiv, cu multe exproprieri. In urma acestora a reiesit o alta structura a strazilor si a proprietatilor iar unul dintre cei afectati a fost un austriac, Baronul Iulius de Waldberg, unul dintre mostenitorii baronului Moses de Waldberg, originar din Viena.


Acest Waldberg a incercat sa construiasca ceva pe acel teren dar mai bine de un an si jumatate n-a reusit sa ia autorizare caci primaria nu se hotara daca sa-l exproprieze sau nu in folosul conturarii proprietatii a ceea ce ar fi trebuit sa fie parlamentul dar s-a realizat ca minister pentru ca apoi sa functioneze ca primarie. Iata supararea omului pusa pe hartie ca o plangere prealabila de azi:

Peste de Waldberg am dat intamplator caci am vrut sa vad o expropriere din Plevnei 52 ce parea aproape de adresa mai veche a casei legionarilor - Plevnei 47. De fapt era vorba de o expropriere din Plevnei departe, pentru strapungerea strazii Berzei in Calea Plevnei iar terenul apartinea lui Jules de Waldberg, cumparat de la o anume Schreiber. Informatia mi-a servit ulterior caci ochii mi-au picat pe adresa omului - Smardan 29 (fosta Ulita Nemteasca apoi strada Germana). Imi trebuia asta pentru un studiu.

Apoi, iar intamplator, am dat peste supararile acestuia cu primaria in Bd. Elisabeta. Se pare ca orasul era cam mic daca te tot impiedici de unii pe unde nu te astepti. Colac peste pupaza acest baron austriac era mostenitorul tatalui sau Moses de Waldberg care cumparase casa din Smardan de la mostenitorii lui Jacob Lobel celebru pentru faptul ca a lansat impreuna cu cumnatul sau Marmorosch o mare institute financiara (banca Marmorosch Blank) si pentru ca se afla printre ctitorii Templului Coral. Iar pentru Marmorosch Blank a lucrat acelasi arhitect ce a facut anterior cladirea primariei si care se invecineaza cu acest club austro ungar ceea ce ar inchide cumva cercul vicios :)

Vedeti dara ca despre Bucurestii de la 1900 poti sa scrii o pagina intreaga si sa nu te intalnesti cu vreun nume romanesc, altul decat cel al povestitorului .... si al celuilalt arhitect, cu adevarat arhitect, Petre Antonescu